IOANA

Imi placea camasa ta albastra

Descheiata…

Cravata pe scaun sa fie aruncata

In sacou eu imbracata…

Buzele tale pe pielea mea uitate,

Strans in brate dansam

Pana la extaz ne sarutam.

In sampanie ne  alintam

Pe terasa la apus privim,

Ploaia,ne imbraca,

In mijlocul verii

Afara ca doi nebuni dansam.

Iubitule, in seara asta

Stai jos, aprinde-ti o tigara

Si uita ca te-am inselat…

Poftim o bere,un pahar cu vin

Un whisky cu cola si inca o bere,

Sa ne pierdem in placere,

Iubitule in seara asta,

Uita ca te-am inselat…

Patul tau e gol,

Cearceaful ne asteapta

Afara-i noapte,

Meciul e terminat,

Am uitat cand m-ai inselat.

Parfumul tau ma adoarme,

De la vin,plutim printre stele,

Iubitule in seara asta

Sa uitam ca ne*am inselat.

Si-ai plecat, lasand in urma

O cafea neterminata,

O inima sfasiata,

Era vara si marea o priveam

Sub soare pe nisip,

Doar pasii tai ii mai zaream.

In casa,peste tot doar haine aruncate

Lumnari parfumate terminate,

Sticle goale,aiurea lasate,

Pahare sparte,poze inramante.

Si-ai plecat,doar sa

Te intorci inca odata,

In casa de pe plaja uitata

Cu ferestrele spre mare

Si terase neluminate.

Dragul meu,

Stii si tu,

Acum e prea tarziu

Sa mai pleci inca odata

Si sa ma lasi uitata.

Tu poti sa privesti spre cer fara ura,

Poti sa simti fara sa te doara ?

Stii a cui e vina,

Stii din ce cauza eu

Nu mai pot vedea

Lucruri bune, fiinte marunte

Nuante de roz si galben in vis ?

Ai idee de ce totul

Se rezolva printr-un compromis ?

De ce acea Banca a Favorurilor

Nu mai functioneaza demult ?

Si de ce soldatii au mereu

Armele incarcate…

De ce se arunca cu injuraturi ?

Ranile sufletului nu se vindeca

Prin cuvinte…

Ele mai mereu se panseaza cu iubire.

• Am ascuns durerea
• Intr-un cufar de argint,
• Iar iubirea sub o
• Piatra de mormat.

• Fara sentimente,
• Traiesc plutind,
• Intr-o lume
• Mult prea goala,
• Pe acest pamant.

• Cu lacrimi ma-ntorc,
• Sa privesc spre viitor,
• In zadar incercand
• Sa uit de trecut.

• Ingerii, ai mei prieteni au tacut
• Astazi pt prima oara am simtit,
• Vantul suierand prin oase.
• Am vazut stralucid feric
• Al tau demon uitandu-se
• Atent spre mine.
• Heruvimii au pus barierele
• Desi el ucide sa iubeasca;
• Astazi a lasat totul sa ma priveasca,
• Si-am stat asa o vreme
• Fara a scoate vre-un cuvant.
• Fara ticait de ceasuri,
• Fara timp sau vreme
• Fara tine, astazi am fost,
• Cea dintai la poarta Raiului.

•    Sa pleci tu acum ai putut
•    Sa lasi in urma fum si negru,
•    Sa pleci si sa renunti la lupta?
•    Cum ai putut?
•    Cu a ta unica dorinta
•    Tendita de a aspira spre absolut;
•    Moartea ta nu-i  o solutie
•    Nu pt a acoperi
•    Acel trecut;
•    Nu pt a pasi spre
•    Un nou inceput.

            Vestea buna de care va ziceam in postul trecut era ca o poezie de-a mea, e publicata intr-un volum de poezie al Inspectoratului Scolar al judetului Neamt, numit “Dor de poezie”.Nu ma asteptam la asa ceva, mai ales ca poezia aleasa de dirga nu e tocmai una din preferatele mele, dar daca se incadra in tema, hai fie si ea pe acolo si uite unde a ajuns.Imi place chestia asta! Nu are rima, masura sau alte elemente  tipice pt o poezie buna, dar dupa parerea mea zice multe daca esti atent, reprezenta la un moment dat o stare si o parte din viata mea.A fost compusa la repezeala,parca pe o melodie de-a lui Eminem,caci fara muzica, poezia nu prinde contur la mine.

                                                                    Ama ludens 

• Vedeam impreuna strazi si cartiere
• Mergeam impreuna spre lumi agerbe,
• Visam sa ajungem la stele
• Sa facem din sentimente somnifere,
• Dar nu credeam c-o sa reusim
• Din ele sa ne hranim.
• Sa facem din oameni marionete,
• Din orase machete,
• Pe copii in soldati sa*i transformam,
• In lume un razboi sa izbucnim.
• Oceanul si desertul sa se bata,
• Luna de stele sa se desparta,
• Cerul oamenilor sa imparta
• Ploi si fulgere si foc si tunete ;
• Sa ne*nchida in cazemate pe mare plutind
• Si in desert inotand,
• Inghitind tot mai des acele somnifere
• Facute din sentimente.

• Inceteaza sa privesti
• Spre al nostru trecut,
• Inceteaza sa-mi arati
• Pozele in care strans
• In brate ma tineai.
• Inceteaza sa-mi vorbesti frumos
• Si sa-mi spui ca ma iubesti
• Nu mai dau 2 bani pe cuvinte.
• Am invata sa nu mai cred in tine
• Cand pasii tai in fiecare zi
• Spre alta fire se*ndreptau.
• Explicatiile nu*si au sensul,
• Devezile din mana mea
• Is destul de concludente.
• Adevarul tau e-o minciuna
• Ochii tai is o epava
• Gandul tau e-o sluga
• Ai ajuns o carpa
• Plasa din cos in cos.

M -au luat cu ei

Sa invat totul despre ei,

Mi-au furat copilaria

In adanc razboi m-au bagat

Si au semanat in jur doar

Spini in inimi

Razboi in sange,

Iar in suflet doar rechini. 

Cu ei s-ajung sa simt

Frigul neajunsului

Gerul prin oase rascolind

Vulturi din cadavre ciugulind

Mirosul sangelui… 

Sa vad

Tradatorii cum mor

Sa omor pt lipsa

De respect. 

Sa pot sa inghet

Oameni cu privirea

Sa raman in picioare

Cand totul in jur cade.

Sa sper cand

Nu exista sperante.  

Nu credeam c-o voi face

Dar le strig acum tare

Sa auda unde or fi fiecare:

’’-Va multumesc!’’ 

Coboara-un inger pe pamant
Si vine lin spre mine
Il privesc, si nu pot marturisi
Senzatiile depline.

Avea chip dumnezeiesc
Pielea alba ca de ceara,
Ochii imi pareau surasul
Unui cer de primavara.

A sa voce semana
Cu un cantec de izvor
Si pe frunte-i atarna
Cununa-i infloritoare.

Pe obraji isi scutura
Macul a sa floare,
Iar pe buze se vedea
Roua ce invioratoare.

Mana o intinse
Catre mine, muritoare,
Insa nu-i puteam rapi
Din lucirea-i orbitoare.

Imi promise vesnicia,
Universul ne-astepta,
Luna,soarele si cerul,
El,pe toate mi le-aducea.

Eu privesc neputincioasa
Catre luna, catre soare,
Sunt un om,un muritor…
El… Un inger calator…

Cum poti sa fii asa de rece
Cand drgostea-i fierbinte,
Iar dorul mi-e nebun?

Cum poti sa stai si sa privesti
Incet el cum el se stinge?

A-ntelege oare tu nu poti
Ca iubirea mi-e hoinara
Si dorul calator…

O… nu poti
Acum-nteleg
Esti de gheata,
Esti de fier,
Iar inima ti-e la-nchisoare…

A te ierta eu nu mai pot
Caci rana mi-e deschisa,
Din ea mancat-au
Vulturii de foc
Si spini crescura
In loc de flori.

Te-i intepa de-i vei atinge
Si sange iti va curge…

O…degeaba scuturi lacrimi
Si cuvinte de iubire
In zadar regreti acum…
Caci eu,
A mai ierta o data nu mai stiu!

Iertarea mi-e dusman acum,
La fel ca tine, la fel ca ea.

Intoarce-te si fugi acum
Ia-o si dispari in intuneric
Sa nu te vad , sa nu te-ajung
Nicicand cu ochii sau cu gandul.

Am aruncat in mare
Petalele unei flori
Imbibate cu vise
Si presarate cu aminiri.

Privesc acum, din nou,
Marea sub clar de luna,
Razele de unde
Sunt purtate lin.

Ajung incet la mal,
Ajung la mine…
Sunt goale insa,
Caci nu mai sunt flori…

Aud apa ce se zbate intre pietre
La fel si-n suflet se zbat amintiri
Vantul e cel care rascoleste nisipul…
Si vine furtuna.

Apoi, rasare soarele
In linistea eterna
Se aude-un pescarus
Cum croncane usor.

Si totul prinde suflet,
Viata si putere
Furtuna e departe
Iar dragostea-i cu ea…

Astept sa vina seara
Briza marii sa o simt,
Sa vad sub clar de luna
Mormant de amintiri…

In stralucirea noptii seara

Stau si-mi plang amarul,

Ingrop intaia oara,

Un om prea mult iubit.

Si-n mormant

El ia cu dansul

O parte din mine.

A plecat in veci cu ea,

Spre ceruri aspirand.

Am ramas doar eu,

Pamantean nesuferit,

De toti ocarat,

Spre iad pornind.

Nu am suportat tacerea

Prea sticloasa in juru-mi,

Si fara teama am hotarat

Lui sa ma alatur.

Pe carari necunoscute am poposit

Aici,Albul si Negrul se intrepatrund

El mi*i Albul, eu i-s Negrul

Sortit ni-i…

Separati in veci sa fim…

EU la poarta Iadului,

EL…la cea a Raiului…

                                             (  29.02.2007,pauza dinaintea orei de bio) 

Pe-o foaie goala de hartie
Astern inc-odata sentimente
Astern iubiri, dezvalui vise.

A venit timpul
Sa mai scot o data sabia
In cui prea sus agatata
Sa pornesc o lupta
In vijelia goala sa ma avant
Dusmanu-i unul singur,
Argumentele-s o mie.

Eu… suflet ratacit,
De nimeni iubit.
Rana-mi inca sangereaza
Pe drum dara lasand.
De ce nu ma iubeste nimeni
Cand eu-i iubesc pe toti?

 “- Suflet ratacit, de nimeni iubit,
In zadar razbati vijelia goala
Si dusmanul il ucizi
Cand tu….
In tine te-nchizi

Si-un cuvant nu scoti.
Sa suferi in tacere,
La miez de noapte sa regreti,
Ce ai facut?
Cum de te-au pedepsit?”

“ – Eu…Da…
In noapte stau si plang
Sunt un suflet ratacit
De nimeni iubit.
Sabia din mana o scap
Sa pot sa plang…
Am sarutat de-atatea ori
Pamantul…
Si spre cer eu am privit.
Cersesc iubire…
O cersesc in gol…”

“- O, Doamne,
Tu esti un suflet chinuit!
Ridica-te copila,
Si ura o ingroapa!
Ascunde-ti arma
Sa nu o vada
Caci tie in stele
Ti-e sortit sa fii iubit!”

“- Eu…suflet de nimeni iubit?
Ce iubire?
M-am saturat de amagire,
Sufletul-n bucati sa-l sfarm
Sa cred,sa zbor,sa cad…
Sa plang….
Asta mi-e sortit!”

 “- Ce tot spui acolo
Cu moralul la pamant?
Intoarce-te si agata arma
In cui preasus tintit!
Te iubesc tiganii toti
Te iubeste lumea
Marea, cerul si vantu!
Te iubeste luna
Te iubesc si eu!”

 “- Moralul mi-l ridici,
Acum in nopate, tu,
Papusa de ate pe degete jucata
Ma faci sa ma ridic
Dar…sufletul-n bucati il am
Faramele le-adun,compun…
Lupta-n urma eu o las
Sabia in cui agat,
Dar oare
Exista cineva
Iubire sa-i dea unui
Suflet chinuit, de nimeni iubit?”  

Ti-a fost usor
Sa minti frumos,
Sa-mi spui in fata:
“Te iubesc”?

Ti-a fost usor,nu
Sa te joci
Cu asa-un lucru sfant?

Dar cand eu
Te rugasem,
Sa-mi lasi cuvintele
De-o parte,
Si dovezi sa imi aduci
Te departai precum
Iuda se departa
De Iisus. 

Si-ti strigam
Destul de tare,
Ca tu-ndepartare
Sa m-auzi:

“Au,pieri acum
Si tu satana
si prefate-n scrum!”     

• e greu sa crezi
• cand nu ai in cine,
• e greu sa traiesti
• cand nu ai pt cine,
• e greu sa iubesti
• cand  nu ai pe cine,
• e greu sa visezi
• cand nu ai pt ce,
• e greu sa vrei,
• cand nu ai de ce,
• e greu sa ucizi,
• cand nu ai pe cine,
• caci atunci victima
• trebuie aleasa
• cu precizie.