jocurile olimpice 2008 Beijing
iulie 23, 2008 at 1:38 pm | In adevaruri, rutina, timp liber | 4 CommentsChinezii sunt invatati cum sa se comporte si ce sa vorbeasca in timpul JO cu strainii veniti in tara lor.Autoritatile au decis sa ii invete prin intermediul unor afise ce contin 8 subiecte “interzise”.Ei nu ar trebui sa ii intrebe pe vizitatorii Beijingului cu ce se ocupa, ce inclinatii politice au, despre viata amoroasa,ce venit au, ce cheltuieli au,despre casatorie,experiente personale, santate.Cam ciudat nu?
a da sau a nu da
iulie 21, 2008 at 8:27 am | In adevaruri, timp liber | 8 CommentsBacsis la ospatar/chelner.O chestie de bun simt ar zice unii inscrisa in codul bunelor maniere, 10 % din valoarea bonului sa lasi ospatarului.Sunt de acord, daca mergi intr-un local “de fitze” sau in unul in care esti servit cum trebui,dar daca chelnerul vine cu mancare rece, cu vin demidulce in loc de de sec, cu suc de pere zicand ca de mere nu mai este, cand tu i-ai cerut de portocale, nu*ti vine sa ii dai cu sucul in cap?!Cum sa ii mai lasi bacsis aluia cand el nici macar salariul nu si-l merita? Pana la urma ia bani sa ma serveasca , iar eu achit nota de plata , nu?
Lasand la o partea astea si vorbind la cazul general, de ce sa dau eu cuiva ceva, daca mie nu imi da nimeni nimic , mai ales daca nu ma cunoaste?
happy bre
iulie 17, 2008 at 11:26 am | In adevaruri, despre mine, timp liber | 6 CommentsIn primul rand trebuie sa-i multumesc lui RanDrw pt dimineata oferita, melodiile date de el m-au binedispus si m-au facut sa imi aduc aminte de multe lucruri.Am realizat ca oamenii pentru care eu imi faceam griji, n-au defapt nici o treaba cu mine, ca am fost cu capul in nori prea mult timp si am uitat sa ma uit pe pamant sa vad ce se intampla pe aici,iar cand m-am uitat m-am ingrozit.Tot in dimineata asta ( azi a inceput la 00 si s-a terminat pe la 4) am avut parte de o supriza placuta, o cunostiinta mai veche s-a dovedit a fi un foarte bun amic si mi-a zis niste lucruri pe care nu le stiam si care bineintels ca m-au uimit,dar asta e alta poveste cu alti actori.Mai trebuie sa ii multumesc si lui Tuxie care mi-a zis doar 3 cuvinte si mare dreptate a mai avut, nush unde eram eu dusa de nu mi-am dat seama,in fine, bine ca mi*a zis ca altfel aveam de pierdut. Mai sunt happy pentru ca un bun amic vine in Romania in august ,iar altuia e posibil sa i se dea drumul pe buna purtare.
In concluzie, daca vrei sa nu ai de pierdut, alege-ti bine prietenii si fa-ti curaj sa incepi totul de la zero, indiferent de ce cale iti alegi sau de cate ori ai mai inceput.Tot ce conteaza este sa ai langa tine persoanele potrivite si putere sa treci peste obstacole.In rest,pe bune ca viata e mijto daca o iei la panarama si esti un pic nesimtit.
remedii antimahmureala
iulie 15, 2008 at 6:21 pm | In adevaruri, timp liber | 9 CommentsCele mai cunoscute sunt remedii naturale antimahmureala, dar si cele mai practice.Daca ai de gand sa mergi la un chef, asigura-te ca dimineata nu te vei trezi mahmur si ia o aspirina inainte sa pleci de acasa sau daca ai uitat sa faci asta , iata cateva remedii antimahmureala foarte eficiente:
1.Mananci pe stomacul gol 7-8 capsuni.
2.Fierbi o coaja de banana in 250 ml de apa si dupa primul clocot iei fiertura de pe foc.Ar fi bine sa o servesti fierbinte sau calda,dar nu rece.
3.Strivesti 10 masline verzi fara sambure si le amesteci cu 1/2 lingura de zahar,apoi le fierbi 10 min intr-un litru de apa.
3G
iulie 1, 2008 at 3:14 pm | In adevaruri, rutina, timp liber | 8 Commentssi s-au tinut de cuvant.Daca o sa va uitati la telefoane, veti vedea ca si in urbea noastra exista 3G.
antipatiile leaga prietenii
iunie 19, 2008 at 10:02 am | In adevaruri, editoriale, timp liber | 5 CommentsStateam in dimineata asta de vorba la o cafea cu un bun si vechi amic despre cum se schimba vremurile si lumea, si faceam o comparatie despre cum eram acum 3-4 ani si cum suntem acum.Acum cativa ani nu ne suportam absolut de loc, nu ne vorbeam, nu ne salutam, aveam o antipatie profunda unul fata de altul,iar in final aflam de la parintii nostrii, care erau si sunt foarte buni prieteni, ca vom pleca la mare impreuna. A fost vestea care cel putin pe mine, m*a debusolat de tot, trebuia sa il vad in fiecare zi, sa mergem impreuna la plaja, la masa, in final peste tot…
Ajungem intr-un final si la mare, aici aceeasi distanta, acelasi discutii contradictorii,farse facute unul altuia in fiecare zi,incepand de ora 6 jumate dimineata cu clante unse cu pasta de mici si terminand pe la ora 1-2 cu rame puse in cadita de dus.Cred ca a fost vacanta in care am ras cel mai mult si m-am distrat cel mai tare , chiar daca mi*a facut si mie destule farse urate de tot, am avut mare noroc amadoi ca stiam sa inotam.
Dupa toate astea, ajungem si acasa, e adevarat ca parca mai disparuse din antipatie aia, dar parca cand imi aduceam aminte de cate mi*a facut,tot la fel era. Cea mai mare bucurie a mea, a fost cand am aflat ca se va muta de la liceul in care invatam si eu.
Timpul a trecut, bineintels ca parintii nostrii au petrecut Craciunul si Anul nou impreuna, noi de acum ne acomodasem si eram foarte atenti ca nu cumva sa gasim “surprize” prin mancare, pahare, haine.Pana la urma ne obisnuisem si nu ne mai ardea de glume proaste si farse la tot pasul, le cam trecuse vremea.Urma vacanta de iarna si eram sigura ca va trebui din nou sa plecam in vacanta impreuna. Asa a si fost, ai nostrii iar au avut idei geniale si s-au gandit sa mergem la ski. Aici a urmat o parte destul de interesanta, eu pe placa. Placa era a lui evident, eu ma limitasem la schiuri.Desi am avut o mare retinere , crezand ca si aici va continua seria farselor, iar buna sa vointa de a ma invata pe mine sa ma dau cu placa, facea parte tot din vreo farsa, totusi am incercat.Nu am stat in picioare mai mult de 5 minute, iar cazatura de dupa a fost decisiva, nu mi-a mai trebuit placa.
S-a terminat si asta, am ajuns intreaga acasa, iar cu el nu am mai vobit cam pana prin aprilie-mai.Trecusem oarecum de stadiul de antipatie,adica acum aveam rabdare sa stau sa vorbesc in propozite cu el si sa nu ii mai dau raspunsuri monosilabice.
Se zice ca prietenul la nevoie se cunoastea, asa a si fost, iar eu am primit ajutor de la omul la care ma asteptam cel mai putin , care imi era foarte antipatic, alaturi de care am avut o vacanta pline de farse si multe altele.Nu va voi spune ce s*a intamplat si ce am patit, pentru ca face parte din viata mea personala si nu vreau sa o astern intr-un post pe blog.Pot sa va spun ca a fost o problema din categoria “problemelor sentimentale grave”.
In urma acestor probleme s*a legat o frumoasa prietenie, iar cel ce zice ca nu exista prietenii intre o fata si un baiat, nu are dreptate de loc, e vorba doar de respect. Acum cand ne uitam in urma si ne aduceam aminte de cate ne*am facut si de cate vorbe ne*am zis, nu ne vine nici nou sa credem, de fapt nici nu stiu de ce imi era asa antipatic.
Adevarul e ca mariile antipatii leaga de multe ori mari prietenii .
fruntasi
iunie 15, 2008 at 8:55 am | In adevaruri | 2 CommentsNu prea ma preocupa cititul ziarelor, al revistelor,in locul acestora prefer sa citesc o carte,dar de vreo doua saptamani am inceput sa citesc “Saptamana Financiara”.Am luat prima data ziarul pt ca avea cartea “Che Guevara-viata unui mit”,iar ieri avea cartea “Minciuni oficiale”.Ambele carti sunt bune, dar nici una nu zice ceva concret, doar date preluate probabil de la diferite surse si adunate intr-o carte.
Rasfoind ziarul, aflu ca din statisticii si studii suntem pe ultimul loc cam in toate sau pe primul loc in niste clasamente rusinoase :puterea de cumparare este de 2000 de unitatii standard ale paritatii puterii de cumparare,in Romania, fata de 18 000 u.s.p.p.c ale Luxemburgului, de cele 8000 ale Italiei, ciudat este ca Bulgaria nu intra in acest studiu (oare au cifra de u.s.p.p.cn mai mica decat a noastra ?)
Ocupam primul loc in Europa in clasamentul Bolilor aparatului circulator, acesta afectiune reprezentant 62,2 % din principalele cauze de deces din Roamania, 17,6% -cancer, 5,5 % boli ale aparatului digestiv, 5 % accidente, 4,9 % boli ale aparatului respirator , 4,8 % alte cauze. Tot pe primul loc suntem si la Prevalenta tuberculozei in statele membre UE, cu 146 de cazuri la 100 000 de locuitori, pe langa Malta cu 4 cazuri tot la acelasi nr de locuitori, Letonia 66 , Lituania 63, Bulgaria 41, UK 11, Italia 5.
In studiul privind durata medie de viata suntem pe penultimul loc, cu 72 de ani, fata de Letonia cu 71 de ani, Franta si Spania ocupa primul loc cu 81 de ani, UK 79, Bulgaria 73.
Traim in Romania si asta ne ocupa tot timpul? Bineintels ca nu, e bine in Romania, chiar daca mai avem multe de invatat in ceea ce priveste civilizatia .Lasand asta la o parte incercati sa priviti si partea buna a lucrurilor, e tara in care poti obtine orice, avem peisaje faine, stim sa ne distram etc.
7 zile
iunie 9, 2008 at 7:22 pm | In adevaruri, rutina | 6 CommentsNu e vorba de aia care muncesc la primarie cate 7 zile, e vorba despre raceala mea, pe care o gazduiesc de vreo 7 zile.E o senzatie mijto tare ca afara sa fie 30 de grade, iar eu sa fiu racita, sa iau pastile si sa imi fie frig.Nu stiu cum de m*a gasit tocmai pe mine si vara asta, parca nu ii ajunsese ca iarna din 2 in 2 sapt eram racita, a mai venit si acum….
Deci, sfat: dragii mei,pt sanatate voastra, nu consumati mai mult de 3-4 pahare de sampanie rece, cu gheata.
vremuri bune
iunie 4, 2008 at 6:58 pm | In adevaruri, despre mine | 5 CommentsSe anunta vremuri bune si weekend-uri pline pentru mine.Timpul trece, noi mergem cu el,el inainte, noi la un momendat vom ramane in urma,insa pana atunci nu voi rata nici o petrecere vara asta.Imi aminteam azi de banchet, de toata nebuneala de inainte, de drumurile facute ca sa-mi gasesc rochie, de orele alea care nu mai treceau la coafor si in sfarsit de seara ai mijto de tot.Seara aia cand iti vezii colegii toti la costum, fetele in rochie, profii nu mai au treba cu tine, ba chiar te iau la dans.Prea fain a fost bachetul ala si ma apucase un dor nebun de colegii din 5-8 si de clipele de atunci, de excursii, de tot, vreau sa se repete seara aia si anu asta…
Dar ca in fiecare an si anul asta multi amici si cunoscuti sunt in a 12-a si vor pleca prin toate colturile tarii…Iar curs festiv, iar pareri de rau, iar poze cu roba si fiecare clipa din vacanta traita ca si cum ar fi ultima pana cand vor ramane multe setimente si amintiri inchise in cufere…
poveste
mai 26, 2008 at 6:55 pm | In adevaruri, proza, rutina | 4 CommentsAi avut vreodata curaj sa te uiti in jur ? Ai vazut vreodata cu adevarat cine cade prada sortii si de ce nu toata povestile au happy end? Stiu ca tu ii critici pe cei ce stau cu mana intinsa, copii fiind cersesc,avand in spate povesti de necrezut.Ai mii de fitze si figuri, te imbraci dupa ultima moda, dar fratele tau n-are bani de-o paine, tu iti iei ultimul model de BMV si dai drumul la o manea sa te aline sau te dai mare rap-er si la chefuri o arzi pe manele cu vagabonzii. Dai de pomana cand iesi de la biserica, “vai am facut o fapta buna”.
E atat de simplu sa ii vezi pe cei ce lupta in strada pentru o viata mai buna, dar tot atat de simplu treci zilnic pe langa ei.
Ai viata ta, iesi in fiecare zi la o cafea, un suc , o pizza cu amicii,o plimbare,un whisky cand parintii nu-s acasa.Mai bagi ceva in vena in discoteca sa fii high’, hai uita-te in jurul tau acum si iesi din globul de cristal pana nu va fi prea tarziu.
Trezeste-te
mai 24, 2008 at 2:28 pm | In adevaruri, rutina | 3 CommentsInafara de vesnicul “strutz” care se auzea la muzica, pe un fundal de viori, clarinete si nush ce mai cantau pe acolo, aud si o melodie “salvatoare”,care sa ma scoata si pe mine din monotonia aceea.Cand totul era amortit si plin de “strutz” se aude “Romania, trezeste-te!”.A fost prea tare momentul,mai ales ca nu mai ascultasem de mult melodia aia.
Bacovia era Emo
mai 23, 2008 at 12:33 pm | In adevaruri | 4 CommentsStiati ca Bacovia a stat multi ani in casa, fara sa iasa afara si a scris poezii.In majoritatea poeziilor sale predomina culorile violet, galben si negru.
Venise vorba la ora de romana de el, apoi despre fata aia care s-a aruncat de pe bloc si care era emo, de aici asocierea dintre cele 2 cuvinte: Bacovia si Emo, deci am zis in gura mare “Bacovia era Emo “.
Recunosc, ca a scris poezii faine, dar daca citesti prea multe intr-o zi ajungi intr-o stare de nevroza si iritare.
dintr-o privire
mai 21, 2008 at 5:16 pm | In adevaruri, poezii | 2 CommentsTu poti sa privesti spre cer fara ura,
Poti sa simti fara sa te doara ?
Stii a cui e vina,
Stii din ce cauza eu
Nu mai pot vedea
Lucruri bune, fiinte marunte
Nuante de roz si galben in vis ?
Ai idee de ce totul
Se rezolva printr-un compromis ?
De ce acea Banca a Favorurilor
Nu mai functioneaza demult ?
Si de ce soldatii au mereu
Armele incarcate…
De ce se arunca cu injuraturi ?
Ranile sufletului nu se vindeca
Prin cuvinte…
Ele mai mereu se panseaza cu iubire.
ziua de dupa marti
mai 21, 2008 at 12:38 pm | In adevaruri, rutina | 5 CommentsDaca ieri , ma gandeam ca ziua de miercuri, va fi cea mai grea, avand in vedere ascultarea mea la mate, testul la fizica(stiti deja ca notele variaza intre 1 si 5) si ascultarea din toata materia la istorie.
Am trecut cu bine peste toate, la mate nu m-a ascultat pt ca e ziua profei, la fizica am facut toata teoria fara surse de inspiratie ( mc mult blue!),iar la istorie m-am scos cu media 10, multumita colegilor de pe langa mn (florin,cotzo,paul- mc mult !). Uite asa vine si vacanta, mai am teza si testul la bio+ inca un test la fizica cred.
30 de grade
mai 18, 2008 at 7:20 am | In adevaruri, rutina | 2 CommentsAtat s-a anuntat pt astazi, 30 de grade! Pana pe joi vor fi cam 25-30 de grade, iar de joi, s-a anuntat ploaie! Asa ca profitati la max! Ma uit de mult timp pe site-ul asta si cam tot ce a zis pana acum , s-a adeverit.
ne iubim pe mess
mai 17, 2008 at 7:53 pm | In adevaruri, rutina | 3 CommentsAvand in vedere tot mai mare consumul de net in randul tinerilor, iata ca apare si asa numita “iubire pe mess”, ea se manifesta cam asa: ,vrajim cu :”>, ne indragostim cu :X ,apoi de sarutam cu :-*, ne imbratisam cu >:D<, ne certam cu X-( si ne despartim cu :-h. Dar cand ne intalnim fata in fata suntem ceva de genul
si nu stim ce sa mai zicem.
Nu zica ca netul nu ajuta sau nu leaga persoane, dar efectul care il are este cutremurator: analfabeti in serie, persoane care de-abia reusesc sa zica 2 cuvinte cand nu mai sunt in fata unui monitor si a unei tastaturi, copii care vorbesc in lol,omg,dnfd,brb si etc.
Asa ca alege sa duci o viata reala, nu una virtuala! Consumul excesiv de net dauneaza grav sanatatii mentale! (daca nu era netu* nu erau atatia emo,punk-isti,gay,lesbiene si alte astfel de specimene)
Al-Qaida ameninta
mai 15, 2008 at 1:16 pm | In adevaruri, rutina | No CommentsGruparea terorista Al-Qaida a amenintat ca va organiza atentate in timpul Jocurilor Olimpice din China, tot ei au amenintat si cand s-a anulat raliul Dakar 2008.E ciudat ca in timpul summit-ului au stat cuminti.Adevarul e ca prea nu s-a mai auzit nimic de ei, iar J.O is o ocazie buna sa se faca resimtiti, bine ca nu se desfasoara in Romania.
indiferent de fapte, sentimentele conteaza
mai 13, 2008 at 4:17 pm | In adevaruri, despre mine, proza | 18 CommentsNu stiu daca o sa va ajute la ceva ceea ce va voi povesti eu in post-ul asta, dar cu siguranta veti privi oamenii din jurul vostru cu altii ochi sau macar veti descoperi ca exista si altfel de oameni.
Cu totii cred ca am avut relatii cu persoane apropiate ca varsta,ma refer la acel gen de relatii in care totul este roz, ne intelegem bine, nu prea exista certuri, toata lumea e in al 9-lea cer de fericire, etc, relatii pe care eu le numesc de suprafata.
Dar nu stiu cati dintre voi au avut parte de o relatie profund,acea relatie in care nu e nevoie de cuvinte pt ca celalalt iti anticipeaza gandurile si va intelegeti din priviri. Din experienta va spun ca astfel de relatii nu le veti construi niciodata cu baieti sau fete care au numai note mari, haine mereu aranjate, parul aranjat,machiate, tzepi in fiecare zi,fitze, tupee si gesturi cool, genul barbie girl sau ken boy.
O relatie de lunga durata se bazeaza pe iubire, respect si incredere. Sa va dau un exemplu: ea are vreo 16 ani, el 20,aparent veti zice ca nu va dura,ea de-abia intra la liceu, el primul an la facultate, tentatii destul de multe in ambele parti.La inceput tineau foarte putin unul la altul,dar pe masura ce ajungeau sa se cunoasca,aproape ca au ajuns sa fie de nedespartit.El era tipul cunoscut de toata lumea,respectat,care a crescut printre golani si tigani, genul de baiat care face mii de combinatii si a fost cu zeci de fete, ea-fata cuminte de la etajul 2,copila inocenta care atragea toate privirile.Erau diferiti si totusi se potriveau pentru ca au avut incredere unul in altul.El stia sa zica exact cuvintele pe care ea le vroia sa le auda, stia sa vina cu o floare,nu uita cand erau zile importante si avea grija ca ea sa nu pateasca nimic,chiar daca el era departe.
Multi au vrut sa se bage intre ei, cred ca auzise amandoi zeci de varinate si scenarii, unii veneau chiar cu “dovezi”,toti vroiau ca ei sa se desparta din diverse motive.Chiar daca e mai iesea cu cate o tipa (avea grija sa nu intreaca masura si sa faca din asta o obisnuinta), prietena lui nu se supara , ea stia ca doar la ea tine, iar restul sunt” de consumatie”,pentru ca el, ii dovedise de nenumarate ori cat de mult tine la ea si nu erau minciuni.Probabil ca alte fete s-ar fi suparat sau s-ar desparti daca prietenul lor ar face asa ceva, dar ea nu, intelegea ca iesea cu ele,pentru ca in final sa le fie tot lor bine,indiferent de fapte, sentimentele conteaza.
Chiar daca erau impreuna de mult timp, de fiecare data cand se vedeau inima incepea sa bata mai tare, in aceasta relatie, monotonia si rutina nu aparuse niciodata,iar comunicarea era pe primul loc.
Dupa parerea mea astea is relatii care dureaza si care cu adevarat merita, e important ca fiecare sa stie cand sa cedeze si sa existe un echilibru.
blonda
mai 8, 2008 at 4:05 pm | In adevaruri, rutina | 2 CommentsSimona-sensual,blonda care a venit la miss lic2 , in chianti , a fost invitata la marutza in emisiune, azi a fost prima data cand, din lipsa de ocupatie am dat peste emisiunea lui.Si ce sa vezi? Invitata o blonda cu parul lung,ochi albastri si imbracata intr-o rochita roz mai mult decat sumara. Cu ce se lauda ea? Cu faptul ca a fost la olimpiada la matematica in clasa a 8-a, dar cand a intrebat-o marutza valoarea lui pi ea raspuns : “valoarea lui pi este 1.41 sau radical din 6. Inafara de asta s-a mai laudat ca a terminat si liceul economic.Continuand maratonul gafelor, mai aud una,ca femeile sunt proaste iar barbatii misogini.Bine, recunosc ca sunt ambele categorii in lumea asta, dar avand in vedere ca ea e femeie,putea sa zica macar “unele femei” sau sa taca…
Dupa asta a inceput sa povesteasca ea cum s-a intalnit cu Ronaldo…”intamplator fatha evident”…Nu stia ca Ronaldo era cazat in hotelul in care e mergea la sala…a fost o intalnire in care s*au privit fix in ochi…
Nu am mai stat sa o urmaresc ca deja nu mai avea sens.Concluzie: blondele is proaste si in direct si playback.(a nu se generaliza)
Poveste fara sfarsit
mai 2, 2008 at 12:46 pm | In adevaruri, despre mine, proza | 7 CommentsA inceput acum vreo 3 ani, povestea asta nu va avea sfarsit niciodata,nu-mi vine sa cred cat de repede au trecut anii, cat de mult s-au schimbat toti si toate,insa textele raman mereu acelasi.
Eram in tabara,iar deasupra noastra erau multe elicoptere militare care se invarteau pe acolo,dar niciodata nu credeam ca voi ajunge si eu intr-un astfel de elicopter. Cat timp am stat acolo, prin tabara si pe plaja se plimbau tot mai multi soldati, profesorii ne spuneam ca se ocupa cu supravegherea noastra, ca e o noua lege etc. Ei pareau baietii de treaba, adica intrau in vorba cu noi,isi mai dadeau cu parerea, lucruri de astea marunte.
A venit si momentul plecarii noastre acasa,eram bucuroasa ca in sfarit scap de sentimentul ala de urmarire , dar imi parea rau ca vacanta s-a terminat asa repede.
Dupa aproximativ o luna de la intoarcerea mea din tabara, primeste mama un plic acasa.In el scria ca trebuie sa se prezinte urgent cu mine la cea mai apropiata unitata militara.Am ramas surprinsi toti si nu am vrut sa ne ducem la inceput, dar pentru ca plicul mai venise si la alti colegi am hotarat sa mergem cu totii sa vedem ce vor de la noi.
Nu cred ca am sa uit vreodata, acea camera rece si toata alba, care nu avea decat 2 scaune si un geam, aici ne-a lasat pe toti sa asteptam.Intre timp pe parintii nostrii ii dusese in alt loc sa discute cu ei,noi am stat in tot acest timp singuri acolo,eram vreo 15, 5 fete si 10 baieti,toti de aceeasi varsta si toti fusesem in aceeasi tabara. Cand au iesit ai nostrii de acolo erau palizi si de-abia se mai tineau pe picioare.Dupa aia ne-a luat pe noi sa ne vorbeasca.
Alta camera rece, de data asta albastra,cu un birou mare, iar dupa el,un general gras si rosu in obraji.Ne-a tinut un discurs foarte sobru,prin care ne*a facut sa intelegem ca suntem datori tarii noastre.Eu nu prea il intelegeam,ce legatura am eu cu tara, is minora nene, ce mai vrei si tu ?
Nu ne-a mai tinut mult pe jar si ne-a zis ca am fost alesi dintre toti cei 350 de copii din tabara de la Navodari pentru a fi incorporati in divizia pt juniori a armatei.Am ramas toti cu gura cascata,adica,stai un pic,noi aveam 14-15 ani ! Ce sa cautam noi acolo ?!
Am facut si legatura, toti soldatii aia, care ’’ ne supravegheau ’’ , de fapt ne analizau si datorita lor am ajuns noi aici.
Bineinteles ca niciunul din noi nici nu vroia sa auda,la varsta aia sa fie in armata, sa faca sectoare, sa spele pe jos, sa se trezeasca numai la 6 dimineata ,cand aveam o multime de chefuri pe lista.
Ne-am schimbat repede punctul de vedere cand ne-a zis si avantajele acestei incorporari,care erau de nerefuzat,iar singur lucru pe care noi il aveam de facut era sa venim la antrenamente,parea usor, mai ales ca ne mai lua si de la scoala, iar absentele erau motivate.
Dupa ce am mai vorbit noi cu el, ne-a lasat sa ne luam ramas bun de la parintii, pe ei deja ii pusese sa semneze ca sunt de acord ca noi sa ramanem acolo,doar ca ai nostrii nu ne-am zis niciodata de ce au semnat :daca nu erau de acord,ne omora si pe noi si pe ei.
Din acel moment viata mea s-a schimbat.In unitate,este adevarat,stateam cel mai bine,eram oarecum protejati,nu faceam sectoare, nu spalam nimic.
La inceput mergeam la cursuri,luam notite, invatam despre cei mai mari criminali, am luat-o de la zero cu engleza,franceza, germana,spaniola si rusa.Era bine, profesorii erau mult mai diferiti de cei de la scoala, mate nu aveam decat vreo 2 ore pe saptaman, chimie nu, fizica 2 ore, era relaxare, pana cand am inceput antrenamentele.
Ne*au dus in mijlocul muntilor, intr-o cabana fara lumina si aici am inceput cred ca cele mai dure antrenamete.Alergam in fiecare dimineata cate 8 km pana la alt refugiu, iar daca vroiam sa bem apa din vreun parau nu aveam cum pentru ca toate erau otravite, in urma noastra mereu erau cate 6-7 caini, impreuna cu alti soldati.Noaptea ne scotea la vanatoare, mergeam in grupuri de cate 5 oameni pe poteci de munte,ne puneam fel de fel de obstacole,capcane de ursi si lupi,gropi in care daca faceam prostia si cadeam ne lasa pana dimineata,mancare nu ne dadea aproape de loc,3 zile pe saptamana, martea,joia si sambata ne trimitea in padure cu un cutit sa ne cautam singuri de mancare.Asa am ajuns de stiam toate radacinile copacilor si toate vagaunile,pana cand…
Daca va place povestea si vreti sa cititi si continuarea,astept parerile voastre prin commenturi sau pe mess.
Bloguieste pe WordPress.com. | Theme: Pool by Borja Fernandez.
Entries and comments feeds.

