Archive for November, 2009

tradarea

Vroiam sa scriu mai demult acest post, despre tradare, dar circumstantele au fost atat de aiurea, incat lasam loc interpretarilor si iesea nasol.Cat de naspa e senzatia aia, cand ai ce spune, vrei, dar din mai multe motive esti impiedicat…

Dupa parerea mea, exista 2 feluri de tradari: cea a sentimentelor si cea fizica. Zic asta, pentru ca timpul mi-a aratat ca sentimentele sunt mai puternice decat timpul,pot supravietui si se pot amplifica chiar fara sa-ti dai seama.Ajungi astfel sa-ti dai seama ca stai langa prietenul tau, il tii de mana si il saruti, dar gandurile iti zboara la altcineva si oricat ai vrea nu poti sa nu te gandesti tot mai des la acel cineva.Mult mai fain e cand  el  iti raspunde la sentimente, cu toate ca si el are o relatie destul de stabila si serioasa.

Cred ca cel mai bine o sa intelegeti dintr-un exemplu cum sta treaba.Ne-am cunoscut de prin vorbe, auzite,poze etc. Incercam amadoi sa ne cunoastem , dar mai mereu intervenea cate ceva.Parca destinul se juca cun noi, ne apropia atat de mult, apoi ne indeparta.Pana la urma am reusit sa ne cunoastem, eu cu prietenul meu, el cu prietena sa, toti la o masa.Gasisem atatea subiecte comune, incat nimic in jurul nostru nu mai conta, nu ne puteam opri din vorbit.Toate bune si frumoase, pana au inceput problemele, din motive simple, relatiile incepeau sa scartie, iar noi cautam tot mai multe motive sa ne vedem, sa vorbim, sa fim unul in preajma celuilalt,din simpulul motiv ca ne era bine impreuna. Atat de incapatanati sau mai bine zis, niciunul din noi nu avea curaj sa iasa din tipare, sa renunte la tot si sa inceapa iar de la zero.Incepusem sa uitam cum e si ne multumeam cu ce aveam. Dar asta e o poveste lunga, plina de adrenalina, suspans, situatii limita, pe care o sa v-o spun alta data.

Mai pe scurt, vorba unui priten, chestia sa cam asa: tradezi sentimentele cuiva cand esti in situatia de mai sus, el te iubeste, tu esti cu el, dar te gandesti la altcineva, iar tradarea fizica e aceea cand esti combinata cu cineva, nu mai ai sentimente pentru persoana repectiva si incepi sa te gandesti tot mai mult la altcineva.In situatia de mai sus, erau tradate sentimentele pritenului, iar tradarea fizica era pentru tipul la care ma gandeam, pentru ca desi incepeam sa tin la el, eram combinata cu altcineva.

Stiu, e foarte complicat de inteles, multi sunt de parere ca atunci cand iubesti cu adevarat, nu esti capabil de acea tradare fizica sau a sentimentelor, dar nu*i asa, sunt imprejurari,motive, care pana la urma te forteaza sa faci toate chestiile astea pentru a proteja persoana iubita.E foate mica diferenta intre cele doua,dar exista,iar noi ar trebui sa profitam de ea.Acum depinde si cat de deschis e fiecare, ce conceptii si principii are, cum vede fericirea, cum stie sa iubeasca, cum accepta anumite lucruri, cum le intelege,iar lista poate continua la nesfarsit.

Leave a Comment

e special

Povestea se repeta iar, anul asta mi-a adus mai mult decat as fi putut cere,sincer.Am auzit  ca 2010, o sa fie cel mai bun an al pestilor, asa ca…se pare ca vin vremuri din ce in ce mai bune. Nu pot sa va zic prea multe, ascultati melodia si va prindeti voi. Asta e si raspunsul la provocarea lui Iulian.

Leave a Comment

provocare

Am primit astazi de la Iulian o provocare faina: ” te provoc sa spui .. si totodata sa faci … un lucru ceva mai iesit din tiparele tale .. adica na , pe care nu l-ai face zi de zi dar care simti ca vrei sa-l faci”.

Sincer, m-a cam pus pe ganduri.

Comments (1)

fara reguli

Hai sa vorbim un pic despre sfidare tuturor regulilor scrise si nescrise.Toata lumea asta mi se pare o regula, de fapt, toti traim dupa un set de reguli,iar cel care se abate de la ele, e considerat  ”anormal”. Dar oare, noi suntem “normali”? Ce inseamna de fapt, normalul asta?

Realitatea noastra e formata dintr-o serie de lucruri bine stabilite, pe care toti , in mare parte, le accepta si le urmeaza fara prea multe intrebari,”pentru ca asa e, de cand lumea si pamantul”. Mai sunt insa si oameni care se departeaza de toate astea ,traind cum vor,ignorand ce se intampla in jurul lor.Poate is eu un pic mai nesimtita,dar sunt de parere ca nu se merita sa bagi toate lucrurile,vorbele,faptele in seama, sa te gandesti si sa te framanti pentru toate, pana la urma o viata ai, iar daca si pe aia o traiesti “in reguli si paramentri normali”,mai bine sa o faci cadou cuiva care va sti sa profite de ea.

De o bucata de vreme,nu ma mai intereseaza detaliile, in final,doar fapta in sine conteaza, asa ca, la ce rost sa-mi incarc memoria cu lucruri inutile,sa ma enervez si sa-mi stric ziua.Intru intr-o stare de aia de hibernare totala, ma departez de realitate si intru in lumea mea, fara prea mult stres si faze nasoale.

In concluzie,suntem niste roboti care-si traiesc viata acceptand regulile societatii, isi pierd  timpul aiurea cu chestii inutile,uita sa se bucure de viata, dar care ajung la batranete constienti de toate asta,insa atunci chiar e prea tarziu.

Un sfat simplu: urmati-va inima, ascultati-va gandurile si traiti exact asa cum vreti,fara sa va  pese de ce lasati in urma.

Comments (1)

ploaia

- Vorbeste-mi despre ploaie,te rog.

- Ce as putea sa-ti spun?

- Sunt  atat de multe de spus, ploaia e romantica. Vine asa pe neasteptate.

- E ca dragostea.Apare in momentul in care te astepti cel mai putin,cand numai timp de asta nu aveai,te ia prin surprindere.Sunt genul ala de ploi de vara, care vin pe neastepate si te prind in mijlocul orasului fara umbrela.N-ai cum sa te opui lor oricat ai incerca, chiar daca alergi pana la cel mai apropiat taxi, tot te uda putin, tot apare un sentiment oricat de mic in inima ta.

- Dar sunt si ploi calme.Alea care vin cand afara totu-i gri si rece.

- O da, alea mohorate, care parca nu se mai opresc.Mi se par banale,seamana cu casatoriile de pe vremuri,fara sentimente,totul se transforma intr-o rutina vesnica. Razele de soare n*au cum sa mai patrunda.

-Atunci,cred ca o sa-mi placa ploile de vara,la sfarsitul lor apare curcubeul.

-Chiar daca te uda tare de tot,soarele de dupa te usuca.

 

 

Comments (2)